Totul e ok si asa.

Adevărul este ca chiar îmi este dor.. diminetile fierbinţi de calde.. prietenii pierduţi.. diverse sentimente nestapanite.. lacrimi.. gesturi si îmbrăţişari copilăreşti.. el.
Mi-e dor de toate.. clipele alea si le-am dus lipsa atat de mult timp.. eram atat de supărată pe viaţa încat nu am observat ca este frumoasă si asa.. fără toate lucrurile alea frumoase..
Îmi este dor de trecut.. dar îmi iubesc prezentul.. diminetile încep sa fie si ele din ce în ce mai calde.. si în fiecare zi apar prieteni noi.. iar prietenii vechi sunt si ei langă mine.. se pare ca toate vin de la sine intr-un final.
Îmi e dor pană si de el.. si nici nu ştiu dacă mi se mai pune golul ăla în stomac dacă îl vad pe strada sau chestii.. dar ştiu ca acum exista un alt el.. si ca cu timpul poate o sa tina locul celui din trecut.
De acum voi merge înainte.. fără sa privesc în urma.. fără sa fiu marcată de trecut:)
Si poate va întrebaţi.. cum de mai am încredere. sincer? nici eu nu ştiu de unde vine atata încredere.. sau nici măcar nu ştiu dacă se numeşte încredere sau siguranţă de sine.
Cu încredere sau nu.. totul e mai uşor în doi.