joi, 30 decembrie 2010

Adevarul doare.


Si incepe cu vorbe frumoase, cu care intra imediat la inima, si continua cu gesturi superbe si multa atentie, care te inebunesc.. Si o termina cu multa indiferenta si nepasare care te omoara.


Ma dor ochii.. incerc sa privesc la lumina de afara dar ma dor ochii.
Nici nu stiu ce zi e azi.. habar nu am cum am reusit sa adorm aseara..
Nu mai vreau sa plang.. chiar nu mai vreau dar nu pot sa ma opresc.. am facut numai alegeri gresite, am mers la risc si am facut ce credeam ca e mai bine pentru mine.
Am crezut ca de data asta o sa fie diferit.. jur ca chiar am sperat din tot sufletul asta.. am zis ca inima mea nu e intreaga daca nu esti tu.. si as fi suferit oricum si cu tie si fara tine.
Am fost la un pas sa te calc in picioare asa cum ai facut si tu de atatea ori.. am fost la un pas, dar am dat inapoi.. am dat inapoi cu toate ca am si eu orgoliu.. dar tu nu poti renunta nici macar pentru o clipa la orgoliul ala de cacat?
Am fi putut face multe impreuna dar in acelasi timp nu am fi putut face nimic.
Cand am devenit atat de sensibila? si cand am renuntat la toata mandria mea si la toate promisiunile pe care mi le-am facut mie? cum ai reusit intr-un timp atat de scurt sa distrugi totul?
Se pare ca am gresit din nou.. ai idee de cate ori mi-am repetat sa nu mai fac gresala asta? nu ai idee.. defapt tu nu ai idee de absolut nimic.. nu ai idee cum e sa iubesti, nu sti nici macar sa te atasezi de o persoane.. si chiar daca ai sti ti-ar fi teama sa o faci, sa nu iti patezi orgoliul ala de cacat.

Niciun comentariu: